Nous avons chance ...
1
We are fortunate to have someone in our village
has already passed the milestone of one hundred years.
This person is none other than Mr Vincent Franchini
He will celebrate next month (February 2011) his hundred and second birthday.
His love for his village, which is also ours, led him to transcribe some stories that really liked him and he agreed to tell his childhood. With great nostalgia
he describes all the ceremonial that accompanied those moments.
Judge for yourselves.
Fole di mille e una notte, trascritte
da Vincente Franchini ( centu e dui anni).
1/ L’acqua chi cantava,l’arburu chi ballava e l’acellu chi parlava.
2/ U cavallu aludu.
Una dolce vighiata.
San Gavinu d’Ampugnani, 1914-1915.
Di l’anni passadoni, quandu era zitellu, nu e serate d’inguernu,
accantu a u fucone chi illuminava tutta a sala duve siccavanu e castagne,
sentiamu cuntà e fole di mille e una notte by u Ziu
VITTURIANU VTITTURIANI. A veru
cerimuniale.
Ziu Vitturianu ghiunghje,
descends to a pusa NANTU Carrea,
fideghja all Zitelli impatient. In a
off, takes a so 'aa blowjob and gets mouth. On the other largest
off, takes u so 'zainu and a leaf of grass
tavacca, to make mezzu know of a' lack maintenance.
Po ', by another chance and Trisorio off and cu in straight sets in a maintenance purposes
pieces. Dopu poses to industrial to know ' pippa e cu u so’ ditone mancu
l’infrugna dentru a u fornu.
Po’, piglia u battifocu ch’era inturchiatu.
A e duie estremità c’era un anellu per mette l’indice e u majore per tenelu
megliu.
Piglia a scaglia e l’esca nu una punetta di u gilettu, mette a scaglia indu u ditone di a so’ manu sinistra e appoghja l’esca.
A scaglia e l’esca so’ tenute da duie dite di a so’ manu manca.
Tuttu è prontu avà per accende a pippa.
Mena dui o tre colpi nantu a scaglia. E caligine sortenu e mettenu u focu
a l’esca. U cuntadore a piglia, a porta a e so’ labbre, po’ soffia nantu
per attivà u focu. E cu u so’ ditone, l’incalca nantu a l’erba tavacca.
U cuntadore è pronto avà per accende a pippa.
Tira qualchi sbuffalata…., seguita i frisgetti chi u fume di a so’pippa
face….
“Era una volta..”
L’Acqua chi cantava,
l’arburu chi ballava
e l’acellu chi parlava.
Una volta c’era un Rè chi un avia che un figliolu.
A regina u vulia marità a una donna ch’ella avia sceltu.
U principe disse a a so’ Mom:
'So' EJU aghjiu who chooses to be mo 'wife. " King
U, u babbu was of accordu.
U Prince has a turnover fate publica, dicendu vulia a bride who
able to rendelu pussibile u happier. She
about. A
bellu ghjornu, passes a lavatogghju. C'eranu very
Giuvanotte. Lets say each of soya. U Prince was about to hear.
One says: "Eju them do 'a mascu and a female ch'averanu
a star on her forehead." U
prince Chjami Dumand and for the bride. Malgradu
the opposition of the queen, u matrimoniu was invoiced. It was a trionfu, miracle thus paving a party.
A bride is pregnant. The newlyweds eranu cuntenti e in allegria. Ma u principe fu chiamatu per fà a guerra….
Fra tempu, a so’ moglia parturisce: c’eranu un mascu e una femmina ch’avianu una stella in fronte !
Durante chi a giovane mamma s’era addurmintata, a regina, ch’avia una ghjacara ch’avia fattu dui cagnoli, i mise a a piazza di i dui ciucci.
E po’ scrive a u so’ figliolu e li dice :
« A to’ moglia ha fattu dui cagnoli ».
Dopu, a regina piglia i dui ciucci, i mette in una cascetta e i lampa nu a piova chi alimentava u mulinu.
U principe, assai malcuntentu e disperatu, dà l’ordine a a mamma di mette a so’ moglia nu u ghjocu di a scala sinu a u collu, di dalli pocu da manghjà
e chi tutti quelli chi culleranu a scala li sputinu in faccia.
***
A cascetta duv’ell’eranu i ciucci, ghiunta a u mulinu, s’hè messa nu u passaghju di l’acqua chi faccia marchjà u mulinu.
U mulinagghju sente chi e macine si so’ arrestate. Va per rendesi contu :
una cascetta tappava l’entrata di l’acqua chi alimentava u mulinu.
Cu a so’ moglia l’aprenu . Dentru c’eranu dui ciucci !
Ghjeranu belli cume dui fiori, cun una stella in fronte. I piglianu, i lavanu e li dannu da manghjà.
U mulinaghju e a so’ sposa chi hannu diggià un figliolu chjucu, allevanu i zitelli cume s’elli eranu i so’ figlioli stessi.
Quand’elli so’ ingrandati, so’ andati a a scola cu u figliolu di u mulinaghju. Eranu sempre i primi. U figliolu di u mulinaghju era sempre l’ultimu.
I so’ fratelli l’aiutavanu ma un c’era nunda a fà.
A un mumentu datu, u fratellu e a surella ne sapianu più che u so’ maestru.
U figliolu di u mulinaghju era ghjelosu cume un pidocchju.
Un ghjornu, surtendu di a scola , li dice :
« Un so’ micca u vostru fratellu. Babbu v’ha truvatu in una cascetta chi venia da a piova » !
Ghjunti in casa pianghiendu, dissenu a u babbu :
--« Avà, sapemu ch’un simu micca i vosrti figlioli. Simu abbastanza grandi e ci ne vulemu andà ».
U babbu e a mamma i tenianu assai caru e dissenu :
« Per noi site cume i nostri figlioli » !
U fratellu e a surella ringrazietenu i so’ benefattori, tutti pianghianu.
Facenu u so’ fangottu. A mamma li dà di che manghjà, e si mettenu in viagghju.
***
A notte falava. Eranu stanchi. Si truvavanu à l’orlu d’una furesta.
Accendenu un focu.
Eccu un rimitu ! L’invitanu a fà cena cun elli, spartendu cio’ ch’ellu c’era.
U rimitu dà una mazzetta a u fratellu. A mazzetta li dice :
« Cumanda, padrone » !
U fratellu :
« Vuleria u più bellu palazzu chi ci sia,
Cun un persunale perfettu :
n un cicinaru di primu ordine
n un bonu cunnuscitore di vinu
in fine, chi nunda ci manchi :
n una stalla cu i più belli cavalli e i più valurosi
n un giardinu cun tutte e spezie di fiori
n per andà a caccia, i cani tutti a scelta ,
e in più:
-- Un’acqua chi canta
-- Un arburu chi balla
-- Un acellu chi parla ».
U fratellu e a surella filavanu i ghjorni i più felici. un avianu che a gode.
Un bellu ghjornu, l’arrubanu l’acqua chi cantava.
I dui padroni eranu più che disgraziati.
U fratellu vulia andà a ripiglià l’acqua chi cantava. Ma tutti quelli chi partianu per ripiglialla un rivevianu più e restavanu incantati.
Mai nimu ha pussutu riesce ad avè l’acqua.
Per entrà a piglià l’acqua chi cantava, ci vulia a traversà un purtone cun dui battenti chi s’aprianu e si chiudianu a a vitezza d’un’accendita.
Una volta dentru, ci vulia a andà direttamente a riempie una buttiglia d’acqua. Ma tutti quelli ch’eranu diggià incantati chjamavanu e ughjulavanu per vultà l’attenzione di quellu chi vulia piglià l’acqua chi cantava.
U fratellu era avertutu di u periculu a u quale ell’avia da fà faccia.
Ma vulia quantunque andà a circà l’acqua chi cantava.
Si face preparà u più bellu cavallu e parte.
Sta partenza inchieta a so’ surella….
Dopu tre ghjorni di viagghju, u fratellu s’arreghje a una funtana e una vecchja si mette a pusà accantu a ellu. Li dumanda induv’ ellu va.
U fratellu: “ Vo a circà l’acqua chi canta”.
Ella li risponde : « Un’andà micca , tutti quelli chi ci so’ andati un so’ più rivenuti, so’ diventati tutti statue in petra. … »
Ma u giuvanottu avia cunfidenza in ellu, dice avveveci a a vecchja.
Dui ghjorni dopu, si trova davanti a u purtone.
U cavallu rincula. U cavalieru u lascia rinculà e po’ li dà un colpu di sproni cusi’ forte chi u cavallu s’è truvatu dentru a a vitezza di l’accendita.
U cavalieru cun una buttiglia in manu va a a funtana di l’acqua chi canta, ma l’ugghjuli eranu insuppurtevuli, si gira per vede e resta incantatu.
E’ diventatu una statua in petra.
A surella, ch’un vede micca rivene u so’ fratellu, decide di parte ella dinù.
D’ognunu un ha vulsutu sente nunda. Ella chjama u capu di a stalla e li dà l’ordine di preparà u più bellu e più giovane cavallu. E parte.
Dopu una ghjurnata di viagghju, s’arreghje per manghjà.
Una rimita ghjunghje e a giuvanotta l’invita a manghjà cun ella.
A rimita , quand’ell’ha sappiutu induv’ell’andava, li dice d’un andaci micca. Ma ella li risponde : « Eju aghju cunfidenza in me e so’ sicura di riesce ».
Tre ghjorni dopu, si trova davanti a u purtone. U cavallu trimuleghja, a so’ cavaliera u carezza, e u cavallu entre induv’ ella c’é l’acqua chi canta.
Curraggiosa , a surella va direttamentea a funtana. Ancu u fratellu a chjama, ma ella un ha mancu giratu u capu . un ha mancu riminicatu…
A buttiglia è piena !
Tutti l’incantati si discetanu. Eranu un so’ quanti ! C’era principi
e tutta spezie di ghjente. Ci fu una festa meravigliosa.
U fratellu cu a surella riturnonu induve elli, nu u so’ palazzu.
Per tutti fu una grande gioia.
L’acqua chi cantava avia ritruvatu a so’ piazza per sempre!
A vita era più bella che mai, tutta fiurita e felice,e passava in allegria.
***
Un ghjornu, u Rè attuale cun tutta a so’ scorta è venutu nu i cuntorni a caccighjà . Vede un bellu palazzu e s’arreghje per cunnosce i padroni.
U Rè cu a so’ scorta so’ stati ricevuti regalmente. U fratellu e a surella un sapianu mica ch’elli avianu induve elli u Rè, chi era in più u so’ babbu.
U Rè invita i dui giuvanotti e fissanu un ghjornu. U ghjornu venne.
U Rè i ricevi’, e fu una festa reale,un veru trionfu, nu a gioia e l’armunia.
A l’ora di u ripastu, tutti l’invitati funu piazzati. U fratellu e a surella avianu un tavulinu a parte.
Quandu tutti l’invitati so stati servuti, ghjunghje l’acellu. Gira nu a sala
sbattulendu l’ale, furiosu, e dice a u Rè :
« Messere, u piattu di i vostri dui invitati è avvelenatu ! »
U Rè dà l’ordine di fà manghià a nutritura a i dui cani (quelli chi funu messi pe i dui figlioli di u Rè, ch’avianu una stella in fronte.)
I dui cani, appena ch’elli hanu manghjatu , so’ morti.
L’acellu torna, girandu e sbattulendu l’ale più furiosu :
« Messere, i vostri dui invitati in fatti so’ i vostri figlioli ! »
U Rè, avà , vede a stella in fronte di i so’ invitati, e sà ch’elli so’ i so’ figlioli.
A so’ mamma un era che una strega……
U Rè dà l’ordine di mette a strega in una botte piena di petroliu e di metteci u focu, e dinù di caccià a so’ sposa di u ghiocu di a scala aduv’ell’era stata ammurata.
A famiglia reale si truvo’ riunita nu a felicità!
Una grande festa fu data per tuttu u populu. Mai si scurdarunu d’un simile trionfu.
***
Quandu u Rè si ne muri’, a so’ figliola fu Principessa e u so’ figliolu fu
Rè, u megliu Rè chi mai ci sia statu, tenutu assai caru e onoratu da u so’ populu. Ellu e a so’ surella si so’ maritati ognunu, e hanu avutu una vita felice e pruspera cun numerosi figlioli.
U cavallu aludu
C’era un Rè, era diggià vecchju, e un avia che un figliolu e tre figliole.
Un ghjornu , chiama u so’ figliolu chi era Principe, e li dice :
« Hai tre surelle. U primu chi ghjunghje a dumandati a so’ manu, a l’accordi. »
U Rè muri’. I funerali so’ stati naziunali e u populu è statu in dolu una simana.
Un bellu ghjornu, un signoru ghjunghje e dumanda a prima surella.
U fratellu dice di si’. In pocu tempu , tutte e tre so’ state maritate.
U babbu di u Rè attuale avia dettu a u so’ figliolu:
“ Una volta e to’ surelle maritate, tocca a te a maritati.“
Un ghjornu, u Rè va a vede una giuvanotta. Era una maraviglia di bellezza. A tenia digjà cara. Va a vede i parenti e dumanda a u babbu a so’ figliola in matrimoniu. A manu l’è accurdata.
U matrimoniu fu di primu ordine. Tuttu u populu era invitatu e nunda ci mancava. Fu un pranzu !!!!
U babbu di a sposa ha fattu visità u so’ giardinu cu u castellu.
U giardinu era una maraviglia, u castellu era una beauty.
Ghjunghjenu in a large salottu. There was a scanceria chjosa to lucchettu.
U soceru au sposu says: "One never opens up mobulu! If you opened it, serai u digraziatu more people there. "A
bellu ghjornu, married to King for anda nu au Dumand Giardinu for ripusassi u soon. Ellu replies: "Then I went. "It goes to visit him a long time u castellu. Ghjunghje nu a large room and go in front of aa scanceria. Out of curiosity, opens it and sees a lot zeppu fume and says, "is that just a fume! He goes to see aa window so 'nu u Giardinu spassighjà bride. Nu to see more! He runs a Persu Cume to see s'ell'un and fuses induve u know 'babbu. Un c’è micca !
U babbu li dumanda s’ ell’un ha micca apertu a scanceria. Li dice di si’.
U babbu grida : « ô poveru disgraziatu, hai liberatu u Magu a Sette Teste, e avale hai persu a to’ sposa per sempre ! »
***
U Rè è andatu a vede i più grandi induvini. A a fine, unu li dà infurmazioni serie. : « U Magu a Sette Teste s’ha pigliatu a to’ sposa ! Ma si trova assai luntanu ...»
U Rè si face preparà pruvisioni e parte a pedi. Marchja parecchji ghjorni e parecchjie notti. Una sera a l’attricchiata, vede una casa. Picchja, una donna apre : era a so’ prima surella ch’ell’avia maritata !
S’abbraccianu cun assai gioa. A surella dice : « Chi miraculu, mai un agghju vistu qui ghjente umana ! »
U maritu di a surella, chi era un magu, ghjunghje e grida : « Chi puzza di carne umana ! Stasera manghjeraghju un bellu pranzu. »
A surella dice : « Ma è u mo’ fratellu ! »
U magu a u Rè : « Chi miraculu di veteti quindi, è più d’un seculu ch’un aghju vistu umanu ! Perchè si quindi ? »
U Rè risponde : « So’ venutu a circà a mo’ sposa chi u Magu e Stte Teste s’ha pigliatu.
U magu : « Eju un possu nunda, ma aghju un fratellu, luntanu da qui, chi podassi sà. »
U Rè : « allora , parte subitu !
A so’ surella li prepara di che manghjà. S’abbaccinu e si dicenu avvedeci.
U Rè parte a vede u fratellu di u magu . Dopu parecchji ghjorni, vede una casa e va a picchjà. Ghjè a so’ seconda surella chi apre a porta ! S’abbraccianu.
Ella dice : « Chi miraculone chi tu sia qui ! »
U so’ maritu , chi ellu dinù era un magu, ghjunghje e grida : « Chi puzza di carne umana ! Stasera averaghju da che manghià bene. »
A surella : « Ma è u mo’ fratellu ! »
U magu a u Rè : « Chi miraculu di vedeti quindi, so’ più di dui seculi ch’un aghju vistu umanu ! Chi si’ venutu a fà quindi ? »
U Rè : « So’ venutu a circà a mo’ sposa chi u Magu a Sette Teste s’ha pigliatu. »
U magu : « Eju un possu nunda, ma aghju un fratellu chi ellu è dinù magu, luntanu da qui, e chi podassi sà. »
U Rè : « Allora partu subitu ! »
A so’ surella li prepara di che manghjà, s’abbraccianu e si dicenu avvedeci.
Parte. Dopu parecchji ghjorni, vede una casa e va a picchjà. Ghjè a so’ terza surella chi apre a porta ! S’abbraccianu. Ella li dice : « Giammai, giammai, un s’è vistu un miraculu cusi’ ! »
U so’ maritu ghjunghje e grida : « Chi puzza di carne umana ! Chi pranzu faraghju stasera ! »
A surella : « Ma è u mo’ fratellu ! »
U magu a u Rè : « Chi miraculu di vedeti quindi, so’ più di tre seculi ch’un aghju vistu ghjente umana ! Ma chi si’ venutu a fà quindi ? »
U Rè : « So’ venutu a circà a mo’ sposa chi u Magu a Sette Teste s’ha arrubatu. »
U magu : « Luntanu da qui, c’è un magu cun sette teste chi ha un cavallu aludu. Avà, un si po’ andà a pedi, c’è un mare. Un possu dati per andà quallà
che un’acula. Quand’ella aprirà u bizzicu, dalli un pezzu di carne. »
U magu pone una metà di boie nantu a ogni ala di l’acula. A surella prepara di che manghjà a u so’ fratellu. S’abbraccianu e si dicenu avvedeci.
Partenu u Rè e l’acula.
***
Ghjunghjenu sopra una casa impurtante a u bordu di u mare. U Rè vede a so’ sposa chi si prumena. L’acula si cala vicinu.
U Rè piglia a so’ moglia e l’acula ripîglia u so’ volu. Vannu u più presto pussibile! Quand’ellu ha datu tutta a carne a l’acula, u Rè si tagglia un pezzu di coscia e u lampa in u u bizzicu.
Sentenu daretu u Magu a Sette Teste nantu a u so’ cavallu aludu, andendu più in furia che elli !
Quandu u Cavallu Aludu ghjunghje a l’altura di l’acula, u Magu a Sette Teste cun a so’ spada face duie parti di u rè. Ogni parte casca nantu a un’ala di l’acula, e u Magu si piglia a sposa.
L’acula ghiunghje a a finestra di a terza surella e lampa nu a stanza u Rè mortu.
U magu e a so’ sposa sentenu un bottu e vannu a vede.
U mago dice a a so’ sposa : « l’acula ha lampadu u to’ fratellu mortu in u a camera, un c’è più nunda a fà. »
A surella pianghje : « Fa tuttu cio’ che tu poi per u mo’ fratellu, ch’ellu ritrovi a vita ! »
U magu : « Avemu da vede ! Vai a piglià nu a scanceria un vasettu d’unguenti. »
U magu passa l’unguenti duve u corpu è tagliatu. Poi, agghjusta e duie metà una cun l’altra e è stringhje cu e so’ mani.
U Rè, ripiglia a vita, s’arrizza e dice subitu:
“Vogliu parte per ritrovà a mo’ sposa.”
U magu dice: « Impussibile! Ci vole a aspettà per ch’ellu naschi un cavallu aludu. Ma è assai assai difficile di diventà u so’ padrone. Da qui a sei mesi ,
u cavallu aludu ha da nasce in cima di a muntagna. A un mumentu datu,
a terra s’aprerà duve u cavallu ha da sorte.
Appena ch’ell’affacca a una vitezza straurdinaria, a su mumentu, ci vole che tu sie prontu per metteli a cavezza e a briglia e che tu colli a cavallu. »
Dopu sei mesi, u Rè colla in cima di a muntagna. U callu aludu affacca e sorte. U Rè face cume u magu l’ha dettu.
U cavallu colla tre volti in l’aria, u più altu pussibile, senza pudè disfassi di u so’ cavalieru.
« Avà, u cavallu aludu è a te. » Dicchjara u magu.
Fieru cume un leone, u Rè è prontu a parte per ritruvà a so’ sposa.
Accarezza u so’ cavallu e u stimula cu i sproni.
U cavallu parte cume una saietta.
In pocu tempu, ghjunghjenu sopra a casa di u Magu a Sette Teste e vedenu
a sposa. U cavallu aludu si cala. Piglianu a sposa e ripartenu.
Vannu più prestu che u ventu.
A un mumentu datu, sentenu daretu a elli u cavallu aludu di u Magu a Sette Teste chi andava più pretsu perchè purtava solu una persona.
U Magu a Sette Teste si vulia ripiglià a sposa di u Rè ! Ma quandu u so’ cavallu è ghjuntu vicinu vicinu, u cavallu di u Rè li dà dui carci terribili in
pettu, u cavallu aludu di u Magu a Sette Teste e u so’ cavalieru cascanu in mare e s’anneganu trimindui.
***
U Rè ha ritruvatu a so’ sposa, e tutt’e dui so’ i pù felici!
Ghjunghjenu duve a terza surella. Ella e u so’ maritu, quand’elli vedenu a sposa, chi era una bellezza, dicenu a u Rè ch’ellu ha avutu ragione d’avè fattu l’impussibile per ritruvalla. E i ricevenu cum’ellu si riceve un Rè.
Pertenu per andà duve a seconda surella. Ella e u so’ maritu so’ stati assai cuntenti di vede una sposa bella cume un’anghjula, e li facenu una grande festa cun felicitazioni a u Rè per u so’ curaggju.
Partenu per andà sinu a a prima surella, chi è stata a più cuntenta di riceve u so’ fratellu cu a so’ bella sposa. Ella e u so’ maritu facenu per elli una festa triunfale.
***
Avale, a primura di u Rè è di ritruvà u so’ regnu cun u so’ populu, e per a regina, u so’ babbu e a so’ mamma. U periculu un è più da teme!
U Magu a Sette Teste è mortu!
Ghjunghjenu duve elli per festigghjà u so’ trionfu.
Tuttu u populu fu invitatu e a festa duro’ una simana.
« C’era anch’eiu a is party, "says ziu Vitturianu Vitturiani u, u cuntatadore.
"It was a holiday miracle thus paving and you never had to vistu silmile. "
NBS'ellu you like, you are an indulgent pocu for vecchjone imparatu who writes to u Corsu al'età of 96 years. There
ringraziu.
0 comments:
Post a Comment